Populaţia judeţului Harghita a scăzut cu aproape 1.000 de persoane într-o jumătate de an, sporul natural având în mod constant o evoluţie negativă, potrivit unui material informativ făcut public de Direcţia Judeţeană de Statistică (DJS) cu prilejul şedinţei lunare a colegiului prefectural. Astfel, dacă la începutul acestui an populaţia „după domiciliu” a Harghitei era de 326.622 persoane, numărul locuitorilor judeţului a scăzut până în data de 1 iulie la 325.653. Ponderea femeilor în rândul populaţiei judeţului era de aproximativ 51 la sută. În data de 1 iulie, în municipiile şi oraşele harghitene trăiau 141.615 persoane, reprezentând 43,49% din totalul populaţiei înregistrate după domiciliu. Localităţile din mediul urban cu cei mai mulţi locuitori erau la mijlocul acestui an Miercurea-Ciuc (40.606 persoane), Odorheiu Secuiesc (37.062), Gheorgheni (19.062) şi Topliţa (15.214). Comunele cu cel mai mare număr de locuitori erau Praid (6.923 persoane), Corund (6.430), Remetea (6.332), Sândominic (6.209), Zetea (5.984), iar cele cu cel mai mic număr de persoane erau Dârjiu (1.038), Ulieş (1.165), Săcel (1.219), Ocland (1.299) şi Mereşti (1.339).
În ceea ce priveşte structura populaţiei judeţului pe grupe de vârstă, din datele prezentate de DSJ Harghita rezultă că în data de 1 ianuarie 2022 copiii (0-14 ani) deţineau o pondere de 15,23%, populaţia tânără (15-24 ani) reprezenta un procentaj de 11,05%, persoanele mature (25-64 ani) formau majoritatea (56,03%), iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezentau 17,69% din total. În data de 1 iulie 2022, procentele erau nesemnificativ modificate, astfel categoria de vârstă 0-14 ani deţinea o pondere de 15,17%, populaţia tânără (15-24 ani) reprezenta 11,04%, persoanele mature (25-64 ani) şi în acest caz formau majoritatea cu 55,95%, iar persoanele în vârstă de 65 ani şi peste reprezentau 17,84%.
În perioada ianuarie-iunie 2022, în evoluţia proceselor demografice au avut loc schimbări, exprimate, în primul rând, prin scăderea mortalităţii generale. Pe parcursul semestrului, sporul natural a avut o evoluţie negativă, fiind de – 765 de persoane.
Referitor al natalitate, DJS Harghita a informat că numărul născuţilor vii în semestrul I a fost de 1.346 copii, constituind 4,12 născuţi-vii la 1.000 locuitori. Nivelul natalităţii în localităţile rurale s-a menţinut mai ridicat decât în localităţile urbane: 4,5 şi 3,5 născuţi vii la 1.000 locuitori. Distribuţia născuţilor-vii, după grupa de vârsta a mamei, arată concentrarea acestora între vârsta de 25-34 ani (25-9 ani 28,1%, 30-34 ani 30,5%). În primul semestru al anului, ponderea naşterilor la femeile în vârstă între 15-19 ani a fost de 8,4%, s-au înregistrat şi 3 copii cu mama sub 15 ani (0,2%). Vârsta medie a mamei la prima naştere a fost 26,6 ani. Mamele din mediul rural nasc la o vârstă mai mică decât mamele din mediul urban, respectiv 25,2 ani şi 28,4 ani, a precizat DJS Harghita. Din punctul de vedere al stării civile, numărul copiilor născuţi în afara căsătoriei a fost 29,4% (mediul urban 11,5%, mediul rural 17,9%). Localităţile din mediul urban cu cei mai mulţi copii înregistraţi la 1.000 de locuitori erau la mijlocul acestui an Vlăhiţa 4,8, Gheorgheni 4,1, Cristuru Secuiesc 3,7 şi Miercurea-Ciuc 3,6 copii, iar din mediul rural Ulieş 8,7, Vărşag 8,6 şi Leliceni 8,0. Cei mai puţini născuţi vii la 1.000 de locuitori s-au înregistrat în mediul urban la Băile Tuşnad (1,9) şi în mediul rural la Gălăuţaş (1,3).
În primele şase luni ale acestui an, în judeţul Harghita au decedat 2.111 persoane. Nu există localităţi în care nu s-au înregistrat decese. În mediul urban au fost înregistrate 5,5 decese la mia de locuitori iar în mediul rural 6,7. S-au înregistrat 8 decese la copii sub 1 an. Cu cele mai puţine decese înregistrate la 1.000 de locuitori s-au evidenţiat oraşele Bălan şi Vlăhiţa pentru mediul urban şi Păuleni-Ciuc pentru mediul rural, iar cele mai multe decese au fost consemnate în oraşul Borsec şi în comuna Voşlăbeni.
În semestrul I din 2022, s-au încheiat 665 căsătorii la nivelul judeţului, cu 13,5% mai multe faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cele mai multe persoane care s-au căsătorit în primele 6 luni ai anului aparţin grupei de vârstă 25-29 ani. Vârsta medie la prima căsătorie a fost de 31,4 ani pentru bărbaţi şi 27,9 ani pentru femei. Aproape 2% din numărul căsătoriilor înregistrate în mediul rural au fost încheiate de femei sub 20 ani, iar în mediul urban acest procent era de 2,8%. Din totalul căsătoriilor înregistrate, cele încheiate de celibatari au reprezentat 90,5 % pentru bărbaţi şi 88,9% pentru femei. Proporţia persoanelor divorţate care s-au recăsătorit a fost de 8,7% pentru bărbaţi şi de 8,9% pentru femei. Proporţia persoanelor văduve care s-au recăsătorit a fost 0,8% pentru bărbaţi şi 2,3% pentru femei. Numărul divorţurilor pronunţate a fost de 114, cu 30,06% mai puţine faţă de semestrul I 2021. Din totalul divorţurilor, 18,5% au intervenit după o perioadă de căsnicie mai mică de 5 ani, căsătoriile desfăcute după mai mult de 20 ani reprezentând 24,2%. Divorţurile înregistrate în cazul cuplurilor care au copii minori au reprezentat 62%, iar numărul copiilor minori afectaţi de acest eveniment a fost de 71. Cauza desfacerii căsătoriei se prezintă astfel: 53,9% cu acordul părţilor, 4,7% alcoolism, 3,1% infidelitate conjugală, violenţe fizice 3,1% şi 35,2% alte situaţii, a mai informat DJS Harghita.
