Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare creștină: Este strict interzisă de Ziua Șarpelui

Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare creștină, este solemnizată pe 14 septembrie și este cunoscută și sub denumirea de Ziua Șarpelui. Această sărbătoare amintește de sacrificiul lui Iisus Hristos pe Golgota și este marcată printr-un post strict. De asemenea, semnifică trecerea de la vara la toamna.

În această zi se celebrează două evenimente importante legate de istoria Crucii: descoperirea Crucii pe care Iisus Hristos a fost răstignit și înălțarea ei în fața poporului de către episcopul Macarie în anul 335, precum și aducerea Crucii de la perși în 629, sub conducerea împăratului bizantin Heraclius, care a plasat-o în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim.

Descoperirea Crucii a avut loc sub îndrumarea Sfintei Împărătese Elena, mama lui Constantin cel Mare, și a implicat găsirea a trei cruci pe Golgota. Pentru a identifica Crucea pe care a fost răstignit Iisus Hristos și cele ale tâlharilor răstigniți în aceeași zi, patriarhul Macarie a dispus ca aceste cruci să fie aduse la o femeie decedată. Femeia a înviat atunci când a fost atinsă de cea de-a treia cruce, cea a lui Hristos. Urmare a acestui miracol, Patriarhul a dispus ca Sfânta Cruce să fie înălțată într-un loc înalt, pentru a fi văzută de întreg poporul.

De asemenea, Ziua Înălțării Sfintei Cruci marchează începutul toamnei și este cunoscută sub numele de Cârstovul Viilor și Ziua Șarpelui în folclorul popular. Aceasta este o zi semnificativă pentru viticultori, deoarece marchează începutul culegerii strugurilor. Denumirea de Ziua Șarpelui se datorează credinței că, începând cu această zi, șerpii și alte reptile încep să se retragă în ascunzișurile subterane, intrând în hibernare până în primăvară. Se mai crede că șerpii se adună și produc o substanță numită „piatra nestemată”, care ar avea puteri vindecătoare.

În această zi, tradițional se adună plante de leac (boz, micșunele, mătrăgună, năvalnic) pentru a fi sfințite la biserică și folosite pentru vindecarea bolilor sau pentru farmece de dragoste. Busuiocul sfințit este pus în vasele de apă ale păsărilor pentru a le proteja de boli, în părul fetelor pentru a-l menține frumos și la streșinile caselor pentru a le feri de rele, în special de trăsnete.

În Bucovina, în această zi se desfășurau ritualuri pentru a alunga spiritele rele sau pentru a favoriza fertilitatea, cum ar fi atârnarea de crengi de busuioc sfințit pe pomii fără rod, cu speranța unei recolte bogate în anii următori.

În ziua Înălțării Sfintei Cruci, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, va participa la Sfânta Liturghie în paraclisul istoric „Sf. Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.

The post Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare creștină: Este strict interzisă de Ziua Șarpelui first appeared on Ziarul Metropolitan Brasov.

Stirile Hit FM