Current track

Title

Artist


„Magia Toamnei” – cercetare și expoziție de fotografie etnografică despre viticultura din județul Alba

Written by on 11 September 2019

Echipa
Centrului de Cultură „Augustin Bena” a finalizat un nou studiu
etnografic, de această dată despre viticultură
ca ocupație de bază a locuitorilor din zona Târnavelor, încă din
cele mai vechi timpuri. Cercetarea s-a încheiat și cu o serie de
fotografii etnografice reunite în această perioadă într-o
expoziție amplasată în spațiul expozițional urban al
instituției, situat în Alba Iulia, strada Mihai Viteazul nr. 2.
Expoziția poate fi vizionată până în data de 30 septembrie 2019.

Viticultura
a fost o ocupație de bază a locuitorilor din zona Târnavelor, încă
din cele mai vechi timpuri, vinul fiind principala sursă de venit a
locuitorilor din Crăciunel, Blaj, Bălcaciu, Jidvei, Cetatea de
Baltă. Producerea și vânzarea vinului au adus locuitorilor din
zona Târnavelor prosperitate în toate timpurile, cele mai cultivate
soiuri fiind: Fetească albă, Fetească regală, Riesling, Muscat
Otonel, Pinot Gris, Traminer, majoritatea viilor fiind plantate pe
dealuri.

Anual,
pentru întreținerea viei erau necesare mai multe
lucrări.
Primăvara,
în martie, via se dezgropa, se cărăzuia, adică se împlântau
parii, se curăța și se hăituia (se cercuia). Începând din luna
mai, se executa prima sapă mai adâncă, uneori cu hârlețul. Până
la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie, via se
săpa de trei ori, iar la ultima săpătură se grebla, ca să se
cunoască dacă cineva a intrat în vie. Peste vară, începând de
la sfârșitul lunii mai, via se stropea de circa 3-4 ori, în
funcție de anotimp, cu „zeamă bordeleză”, care conținea apă,
sulfat de cupru și var.
Din
mai și până în iulie, via se plivea și se lega de două ori.
Acum se selectau lemnele de rod pentru anul viitor și se înlăturau
lăstarii crescuți în plus față de cei cu rod. În august, via se
cionta, ca să se maturizeze până toamna.
Culesul
viilor avea loc toamna, nu mai repede de 15 octombrie, dată care era
hotărâtă de către primar și de către principalii posesori de
vie și se comunica în sat cu doba. Acum, ca urmare a modificărilor
climei, cauzate de încălzirea globală, culesul viilor începe mai
repede, în luna septembrie. Lumea satului participa la cules în
grupuri mari, ajutându-se reciproc. Pentru cules se utilizau coșuri
împletite din nuiele şi diferite vase de lemn: bot, doniţă,
ciubăr, cadă.
Botul,
cada, ciuberele și donițele erau confecționate din doage din lemn
de brad şi erau cumpărate de la târguri. Butoaiele și buțile se
confecționau din doage de stejar. Butoaiele aveau, în general,
capacitate mai mică de 5, 10, 15, 20 dal (ferii), iar buţile, de la
40 până la 100 dal şi chiar mai mari. Acestea se comandau la
butnari.

De
obicei, la cules participau toți membrii familiei: femeile, copiii
şi bătrânii culegeau strugurii de pe viţă, iar bărbații cărau
strugurii cu botul, cu ciuberele, îi măcinau şi îi goleau în
cadă. Storsul strugurilor era responsabilitatea bărbaților.
Strugurii măcinați erau bătuți cu „bătălăul” (o bâtă de
lemn prevăzută cu un capăt mai lat), iar mustul din cadă curgea
în şiroadă (un ciubăr care avea un orificiu situat în partea de
jos). Trevele din cadă erau puse în teasc și erau strânse. Mustul
rezultat se turna în butoaie care se spălau cu trei-patru zile
înainte de cules, se opăreau și se clăteau cu apă rece, apoi
erau dezinfectate cu pucioasă. Mustul era lăsat să fermenteze,
până se limpezea, după care, din luna februarie, se trăgea de pe
drojdie şi se punea în vase curate considerându-se bun de băut.
Vinul se păstra în pivnițe, întotdeauna în vase pline, se
decanta în fiecare an pentru a se recupera drojdia produsă la a
doua fermentație. Se păstra tot timpul închis în butoaie şi nu
se umbla la el fără motiv întemeiat, mai ales în lunile
călduroase de vară ca „să nu se oţetească”.

Primăvara,
în luna februarie, din trevele fermentate şi drojdie de vin se
făcea jinarsul (țuica).După cules urma dezlegatul, tăierea
cercurilor, îngropatul lemnelor de rod cu paie vechi, ca să nu
înghețe în iernile geroase. Fotografiile etnografice au fost
realizate de Vasile Sârb, coordonatorul Clasei de Fotografie din
cadrul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba, iar textul
studiului
de către Marinela Baba și conf. univ. dr. Georgeta Orian. Mulțumiri
speciale comunității din Biia (Comuna Șona) și Companiei JIDVEI
pentru sprijinul acordat în realizarea ședinței de fotografie.

EXPOZIȚIA
INTEGRALĂ – ,,Magia Toamnei” poate fi descărcată de pe Pagina de
Facebook a Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba:

MAGIA TOAMNEI este titlul unui nou studiu și a expoziției de artă fotografică marca Centrul de Cultură ,,Augustin Bena"…

Publicată de Centrul de Cultura AUGUSTIN BENA Alba pe Duminică, 8 septembrie 2019

sau
de pe linkul de transfer:

https://my.pcloud.com/publink/show?code=kZQpWJkZ8pmPMoJGdwBqjwVOkz3FNSYS1gi7

Post-ul „Magia Toamnei” – cercetare și expoziție de fotografie etnografică despre viticultura din județul Alba apare prima dată în Ziarul Apulum.

Source: Stiri Alba

Tagged as